Luna în seara zilei de 10 noiembrie 2018. Imagine realizată în centrul oraşului Bârlad.
Cerul lunii decembrie este specific începutului de iarnă, anotimp ce ne oferă nopţi lungi pentru observaţii astronomice, dar în acelaşi timp condiţiile meteo vor fi în general nefavorabile pentru iubitorii cerului. Chiar dacă iarna calendaristică începe de la 1 decembrie, din punct de vedere astronomic va fi încă toamnă, cel puţin până pe 22 decembrie când va fi solstiţiul de iarnă (moment în care în emisfera nordică, noaptea va fi cea mai lungă şi ziua cea mai scurtă din an). După această dată putem să vorbim de iarna astronomică.
Iarna Pământul este orientat pe timpul nopţii într-o parte a galaxiei unde se află multe stele strălucitoare, de aceea cerul de iarnă este fascinant atât pentru astronomi cât şi pentru oamenii obişnuiţi.
Cerul în serile de decembrie conține constelații care fac parte din mitul lui Perseu și se întind de la orizontul vestic până deasupra capului. Eroul, Perseus, se află sus pe cer, înspre est, aproape de zenit (deasupra capului). El se întinde spre Andromeda, pe care o salvează. Nu departe de ei se află constelația sub forma literei „W”, Cassiopeia. Cea mai strălucitoare stea din constealaţia Perseu este Mirfak (alpha Persei) și se poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A doua stea ca strălucire din Perseu se numește Algol (Ochiul dracului-după denumirea populară), o stea a cărei strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află Algol reprezintă poziția capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseu și folosit la distrugerea monstrului marin care o amenința pe Andromeda. Monstrul este Cetus (Balena) al cărui cap se află chiar înspre sud. Două dintre stelele constelației sunt mai luminoase, aflându-se la sud-vest de Pleiade și înspre orizontul de sud-vest. Steaua aflată la SV de Pleiade este Menkar. Reprezintă nara balenei iar numele său înseamnă chiar „nara”.
Între Cassiopeia și steaua Mirfak se află „roiul dublu din Perseu”, o aglomerare de stele aflată la 7000 de ani lumină departare de Soare. Cu ochiul liber se distinge o pată difuză în acest loc, dar prin instrumentele astronomice zeci și sute de stele devin vizibile. Un alt personaj din poveste este Pegasus (Pegas), calul înaripat. Se află înspre vest și poate fi identificat ca un mare pătrat.
Cele mai importante fenomene astronomice în luna decembrie 2018
Luna decembrie din acest an se anunţă interesantă, cu o mulţime de evenimente astronomice. Chiar la începutul lui decembrie, pe data de 7 o să avem o conjuncţie foarte apropiată dintre planetele Marte şi Neptun.
Conjuncţia apropiată dintre planetele Marte şi Neptun din seara zilei de 7 decembrie 2018, ora 17.56. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.
Cel mai important fenomen astronomic din această lună, este maximul curentului de meteori Geminide din dimineaţa zilei de 14 decembrie 2018.
Geminide 2015. Foto: Criangă Claudiu – Astroclublul „Perseus” Bârlad
Mai multe detalii despre fenomenele astronomice ale lunii decembrie 2018, găsiţi la pagina calendar astronomic.
Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad