Imagine cu orizontul vestic realizată în seara zilei de 31 martie 2019. Se poate observa foarte bine lumina zodiacală, roiul deschis de stele Pleiadele şi planeta Marte. Foto: Criangă Claudiu – Rezervaţia Naturală Bădeana, comuna Tutova, judeţul Vaslui.
Cerul nopților de mai este dominat de steaua strălucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din constelația Bootes (Boarul). Magnitudinea ei este 0, acest lucru însemnând că este una din cele mai strălucitoare stele de pe cer. Comparați culoarea lui Arcturus cu cea a stelei Spica din Virgo. Veți vedea diferența dintre o stea gălbuie și una albă. Înspre sud, nu foarte departe de orizont, se află o parte din Virgo dar și constelația Libra. Aproape de miezul nopții răsare Antares, o stea roșie-portocalie din constelația Scorpius. Numele de „Antares” vine de la „rivalul lui Ares” adică Marte, culoarea roșie a stelei fiind asemănătoare cu cea a planetei Marte. Deasupra constelației Scorpius îl întâlnim pe Ophiucus, „omul cu șarpele”. Este o constelație mare, cu puține stele strălucitoare, dar cu un număr mare de roiuri globulare. Hercules se află înspre est, sus pe cer la miezul nopții. La est de Hercules se află strălucitoarea stea Vega. Este cu puțin mai slabă ca strălucire decât Arcturus și face parte din constelația Lira. Stelele aflate la est și sud de Vega, nu foarte departe de aceasta, constituie instrumentul muzical lira. Mai sus de Vega întâlnim pe Draco, Dragonul. Capul său este un patrulater aflat chiar la nord de Lira, corpul șerpuind printre Hercules, Ursa Minor și Ursa Major. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Cele mai strălucitoare stele de pe cerul de primăvară formează o configuraţie, recunoscută uşor de către astronomii amatori: triunghiul de primăvară. Aceasta este formată din stelele: Arcturus din constelaţia Boarul, Spica din Fecioara şi Regulus din Leu.
Configuraţia “Triunghiul de primăvară”, formată din stelele Arcturus din constelaţia Boarul, Spica din Fecioara şi Regulus din Leu. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.
Începând cu luna mai se va putea observa după miezul nopţii planeta Jupiter, cea mai mare planetă din Sistemul Solar. Cu ochiul liber are aspect stelar, dar prin telescop putem să admirăm planeta şi cei patru sateliţi galileeni: Io, Europa, Callisto şi Ganymede. Jupiter răsare pe la miezul nopţii la începtul lunii mai, iar la finalul lunii, va răsare în jurul orei 22.00.
Planeta Saturn, va răsare în jurul orei 2.00 dimineaţa la începutul lunii şi, ora 0.30 la finalul lunii mai. Prin telescop putem să observăm inelele planetei şi principalii săi sateliţi.
Cel mai important fenomen astronomic va fi în noaptea de 6 spre 7 mai, când o să avem maximul curentului de meteori Eta Aquaridele.
Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii mai găsiţi la pagina Calendar Astronomic.
Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad