Cerul lunii decembrie este specific începutului de iarnă, anotimp ce ne oferă nopţi lungi pentru observaţii astronomice, dar în acelaşi timp condiţiile meteo vor fi în general nefavorabile pentru iubitorii cerului. Chiar dacă iarna calendaristică începe de la 1 decembrie, din punct de vedere astronomic va fi încă toamnă, cel puţin până pe 22 decembrie când va fi solstiţiul de iarnă (moment în care în emisfera nordică, noaptea va fi cea mai lungă şi ziua cea mai scurtă din an). După acestă dată putem să vorbim de iarna astronomică.
Iarna Pământul este orientat pe timpul nopţii într-o parte a galaxiei unde se găsesc multe stele strălucitoare, de aceea cerul de iarnă este fascinant atât pentru astronomi cât şi pentru oamenii obişnuiţi care mai au timp să privească cerul.
Cerul în serile de decembrie conține constelații care fac parte din mitul lui Perseu și se întind de la orizontul vestic până deasupra capului. Eroul, Perseus, se află sus pe cer, înspre est, aproape de zenit (deasupra capului). El se întinde spre Andromeda, pe care o salvează. Nu departe de ei se află constelația sub forma literei „W”, Cassiopeia. Cea mai strălucitoare stea din constealaţia Perseu este Mirfak (alpha Persei) și se poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A doua stea ca strălucire din Perseu se numește Algol (Ochiul dracului-după denumirea populară), o stea a cărei strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află Algol reprezintă poziția capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseu și folosit la distrugerea monstrului marin care o amenința pe Andromeda. Monstrul este Cetus (Balena) al cărui cap se află chiar înspre sud. Două dintre stelele constelației sunt mai luminoase, aflându-se la sud-vest de Pleiade și înspre orizontul de sud-vest. Steaua aflată la SV de Pleiade este Menkar. Reprezintă nara balenei iar numele său înseamnă chiar „nara”.
Între Cassiopeia și steaua Mirfak se află „roiul dublu din Perseu”, o aglomerare de stele aflată la 7000 de ani lumină departare de Soare. Cu ochiul liber se distinge o pată difuză în acest loc, dar prin instrumentele astronomice zeci și sute de stele devin vizibile. Un alt personaj din poveste este Pegasus (Pegas), calul înaripat. Se află înspre vest și poate fi identificat ca un mare pătrat. La ora 21:00 avem pe cer două planete care nu se văd cu ochiul liber: Neptun în constelația Aquarius și Uranus în Pisces. Planeta Jupiter (se află momentan pe teritoriul constelației Leul) va răsări pe la ora 22:00 la începutul lunii și, la ora 20:00 la sfârșitul lui decembrie. Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”.
După ora 22:00 apare spre est celebra constelaţie Orion (Vânătorul), cea mai frumoasă constelaţie de pe cer! Putem să o recunoaştem uşor după formă, chiar şi pe un cer poluat luminos (este formată din stele strălucitoare). Pe teritoriul constelaţiei Orion, găsim singura nebuloasă ce poate fi observată şi din oraş cu ochiul liber. Are un aspect de ceaţă difuză situată sub stelele ce formează “brâul” sau “centura” lui Orion (Vezi prima imagine de sus).
Nebuloasa din Orion (formată din două obiecte M 42 şi M 43), este un obiect “deep sky” situat la o distanţă de 1200 ani lumină. Este foarte iubit de către astronomi ce îl privesc prin telescop, ei se delectează cu imaginea unui vast nor de gaz şi praf, locul unde se formează noi stele şi poate chiar noi planete!
În luna decembrie sunt mai multe fenomene astronomice interesante. Cel mai important fenomen va fi în data de 14 decembrie, când curentul de meteori Geminide va ajunge la maximul de activitate, cu o rată zenitală de până la 120 de meteori pe oră.
Alte evenimente astronomice în luna decembrie, le găsiţi la rubrica calendar astronomic.
Acesta este ultimul articol din acest an! Vreau să mulţumesc celor care au urmărit postările mele, sper că au fost un punct de plecare pentru cei ce iubesc cerul. O să revin în ianuarie, unde o să vorbesc despre fenomenele astronomice ale anului 2015. Până atunci vă doresc sărbători fericite şi un an nou plin de bucurii şi realizări!
Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad
