Planeta Jupiter. Imaginea a fost realizată în seara zilei de 6 martie 2016, cu ajutorul telescopului Meade LX200 GPS din dotarea Observatorului Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad.
În luna aprilie constelaţia Ursa Mare se poate observa cel mai bine. Se vede pe cerul de seară, înspre nord-est. Carul Mare, o parte din constelația Ursa Mare, este mai bine cunoscut de către amatorii de astronomie. Este compus din șapte stele, patru sub forma de patrulater (carul) și trei ca o linie puțin curbată (oiștea). Prelungiți oiștea carului înspre est și veți da de o stea strălucitoare. Se numește Arcturus (păzitorul ursului) și face parte din constelația Bootes (Boarul). De la Arcturus, continuând linia pornită de la oiștea Carului Mare, mergeți înspre orizontul de sud-est unde se află o altă stea strălucitoare, Spica din Virgo. Carul Mare poate fi folosit pentru a găsi steaua Polară. Identificați patrulaterul din Carul Mare și de la ultimele două stele din el, porniți cu o linie imaginară de la steaua mai slabă către cea mai strălucitoare. Continuați până ce linia se intersectează cu o altă stea strălucitoare. Aceasta este Polaris, steaua nordului. Înălțimea stelei deasupra orizontului (în grade) ne dă latitudinea locului (pentru România aproximativ 45°). Polaris face parte din Ursa Minor (Ursa Mică) o constelație mai greu de identificat din cauza stelelor mai slabe ca strălucire pe care le conține. Sursa informaţiilor: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
În aprilie, planeta Jupiter se va observa aproape toată noaptea pe cer ca o stea strălucitoare ce nu scintilează (sclipeşte). Dacă o să privim Jupiter cu ajutorul unui telescop putem să observăm mai multe detalii, de la norii şi furtunile din atmosfera sa turbulentă, până la cei patru sateliţi (prin telescop se văd ca patru stele strălucitoare ce îşi schimbă poziţia de la o noapte la alta) ce mai sunt numiţi şi sateliţi galileeni (Io, Europa, Callisto şi Ganimede) după numele celebrului astronom italian, Galileo Galilei ce ia descoperit în anul 1610.
După miezul nopţii spre sud o să observăm planeta Marte (are o culoare roşiatică, şi este destul de strălucitoare în perioada aceasta), iar în apropiere (spre est) planeta Saturn, (mai puţin strălucitoare cu un aspect uşor gălbui). O informaţie importantă de reţinut este faptul că planetele nu scintilează, (modificare de intensitate și de colorație a luminii stelare, datorită refracției sale neregulate din atmosfera Pământului). În felul acesta putem să facem uşor diferenţa dintre o stea şi o planetă.
Ocultaţie Lună – Venus din 6 aprilie 2016. Fenomen vizibil pe timp de zi (după ora 10:30). Animaţia este realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.
Luna aceasta nu avem fenomene astronomice deosebite. Ţin să amintesc de maximul curentului de meteori Liride din noaptea de 21 spre 22 aprilie.
Un fenomen astronomic interesant va fi la începutul lunii, mai exact în data de 6 aprilie, când o să fie ocultaţia Lună – Venus (Luna va oculta / acoperi aparent planeta Venus). Fenomenul se petrece ziua aşă ca va fi greu de observat, totuşi nu este imposibil. Va conta foarte mult transparenţa atmosferică. Cine este interesat poate să încerce să observe secera subţire a Lunii după ora 10:30. Ar fi de preferat de folosit un binoclu, sau un instrument pe montură GoTo cu urmărire. Va fi o provocare pentru astronomi! Soarele este în apropiere (14 – 15°), aşa că mare atenţie! Nu îndreptaţi niciodată un instrument optic către Soare, fără filtru special pentru observaţii solare!
Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii aprilie găsiţi la secţiunea calendar astronomic.
Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad