Triunghiul de primăvară şi conjuncţia Lună – planeta Jupiter din seara zilei de 7 mai 2017. Sursa: Stellarium.
Cerul nopților de mai este dominat de steaua strălucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din constelația Bootes (Boarul). Magnitudinea ei este 0, acest lucru însemnând că este una din cele mai strălucitoare stele de pe cer. Comparați culoarea lui Arcturus cu cea a stelei Spica din Virgo. Veți vedea diferența dintre o stea gălbuie și una albă. Înspre sud, nu foarte departe de orizont, se află o parte din Virgo dar și constelația Libra. Aproape de miezul nopții răsare Antares, o stea roșie-portocalie din constelația Scorpius. Numele de „Antares” vine de la „rivalul lui Ares” adică Marte, culoarea roșie a stelei fiind asemănătoare cu cea a planetei Marte. Deasupra constelației Scorpius îl întâlnim pe Ophiucus, „omul cu șarpele”. Este o constelație mare, cu puține stele strălucitoare, dar cu un număr mare de roiuri globulare. Hercules se află înspre est, sus pe cer la miezul nopții. La est de Hercules se află strălucitoarea stea Vega. Este cu puțin mai slabă ca strălucire decât Arcturus și face parte din constelația Lira. Stelele aflate la est și sud de Vega, nu foarte departe de aceasta, constituie instrumentul muzical lira. Mai sus de Vega întâlnim pe Draco, Dragonul. Capul său este un patrulater aflat chiar la nord de Lira, corpul șerpuind printre Hercules, Ursa Minor și Ursa Major. La sfârșitul scurtelor nopți de mai, Hercules se va află înspre sud, la meridian, iar triunghiul de vară (format din stelele Vega, Deneb și Altair) va domina cerul de sud-est. Antares se va afla înspre sud iar constelația Sagittarius răsare înspre est. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Cele mai strălucitare stele de pe cerul de primăvară formează o configuraţie, recunoscută uşor de către astronomii amatori: triunghiul de primăvară. Acesta este format din stelele: Arcturus din constelaţia Boarul, Spica din Fecioara şi Regulus din Leu.
Tripletul din Leo: Messier 65, Messier 66 şi NGC 3628, formează una din cele mai cunoscute configuraţii de galaxii, ce sunt vizibile în special primăvara. Imaginea a fost realizată în noaptea de 28 spre 29 martie 2017, în zona comunei Griviţa, judeţul Vaslui, la 10 km nord de Bârlad.
În luna mai se va putea observa în condiţii foarte bune planeta Jupiter, cea mai mare planetă din Sistemul Solar. Cu ochiul liber are aspect stelar, dar prin telescop putem să admirăm planeta şi cei patru sateliţi galileeni: Io, Europa, Callisto şi Ganymede.
După miezul nopţii o să avem posibilitatea să observăm şi planeta Saturn, ce răsare din ce în devreme (în jurul orei 24 la începutul lunii şi, ora 22 la final). Prin telescop putem să observăm inelele planetei şi principalii săi sateliţi.
Cel mai important fenomen astronomic va fi în noaptea de 5 spre 6 mai, când o să avem maximul curentului de meteori Eta Aquaride.
Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii mai găsiţi la pagina Calendar Astronomic.
Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad