Expoziţia işi propune promovarea şi popularizarea ştiinţelor aerospaţiale cu prilejul Săptămânii Mondiale a Spaţiului Cosmic, care se aniversează în fiecare an în perioada 4 – 10 octombrie.
Zborurile stratosferice se desfăşoară la mare altitudine (peste 12 km), în stratosferă, al doilea strat din componenţa atmosferei terestre, situat între troposferă şi mezosferă. Majoritatea acestor zboruri stratosferice sunt aproximativ la limita dintre atmosferă şi spaţiul cosmic, având ca obiectiv studierea stratului de aer cu o compoziţie chimică diferită faţă de atmosfera respirabilă de la suprafaţa Pământului.
Zborurile stratosferice mai au şi rolul de a testa diferite echipamente, şi de a obţine informaţii pentru misiuni spaţiale, cum ar fi captarea deşeurilor spaţiale sau colectarea de corpuri meteorice, un domeniu aflat încă la început, dar cu şanse mari de dezvoltare în viitorul apropiat.
Cele mai utilizate metode sunt:
Balonul cu hidrogen sau heliu; acesta poate urca până la altitudini mari în atmosferă; un astfel de balon atinge în mod uzual altitudini în banda 35 – 40 km, şi poate transporta o cantitate mare de echipamente (în funcţie de mărimea balonului).
Avionul fără pilot poate fi ridicat cu ajutorul unui balon cu hidrogen sau heliu, iar revenirea în punctul de plecare este realizată cu ajutorul unui sistem de zbor autonom.
Avionul rachetă fără pilot este un alt mijloc de zbor în stratosferă. În acest caz avionul nu mai este ridicat cu balonul, ci cu ajutorul unui motor rachetă, revenirea în punctul de plecare fiind asemănătoare avioanelor fără pilot lansate cu ajutorul baloanelor.
Rachetă cu combustibil solid, reprezintă varianta “clasică”. Motoarele cu combustibil solid utilizează un amestec solid de oxidant şi combustibil, în timp ce motoarele rachetă cu combustibil lichid utilizează oxidantul şi combustibilul sub formă de componente lichide.
Expoziţia va fi vernisată pe 8 octombrie 2016, la sediul central al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad, ora 12:30, şi va fi deschisă spre vizitare până pe 15 noiembrie 2016. În deschiderea activităţii o să prezinte Florin Mingireanu de la Agenţia Spaţială Română şi Aurel Chirilă de la Reev Rever Aerospace Galaţi.
Cel mai important exponat din cadrul acestei activităţi este avionul rachetă (vehicol reactiv), cu lungimea de 2,6 m şi anvergura de 1,4 m. Acesta este un stadiu intermediar dintre vehicolul reactiv de 75 cm şi vehicolul de 18 m. Este preconizat să evolueze la o altitudine de peste 15 km, cu întoarcere / revenire autonomă la puntul de lansare, şi recuperare de la 200 m cu paraşuta.
Ne dorim ca la deschiderea expoziţiei să fie alături de noi publicul bârlădean, în special elevii şi profesorii de la şcolile şi liceele din oraşul Bârlad.
Este o activitate unică şi nu trebuie să o rataţi. Vă aşteptăm cu mare drag!
Organizator:
Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad