Aspectul cerului în luna august 2024
Luna august este cunoscută ca fiind cea mai potrivită pentru iubitorii cerului nocturn. Este momentul când se organizează foarte multe ieşiri la observaţii astronomice în afara oraşului, în star party-uri şi tabere de astronomie. În august durata nopţilor începe să crească, ceea ce oferă un avantaj la observaţiile astronomice. În această lună putem să admirăm cel mai bine cerul de vară, cu constelaţiile sale specifice, brăzdate de Calea Lactee.
Triunghiul de vară, compus din stelele Altair, Vega și Deneb, se află sus pe cer. Cele trei stele strălucitoare se află la 16, 25 și 1400 de ani lumină de noi, iar luminozitățile lor sunt de 10, 40 și 250.000 de ori mai mari decât a Soarelui. Aproape de centrul triunghiului se află steaua Albireo care reprezintă ochiul lebedei (Cygnus). Gâtul lung al acesteia se continuă înspre nord-est, coada fiind steaua Deneb. Aripile lebedei pornesc de la steaua gamma înspre est și nord-vest. Spre vest întâlnim steaua Arcturus, care se află din ce în ce mai aproape de orizont. Înspre nord-vest, nu foarte departe de orizont, găsim stelele Carului Mare, o parte din constelația Ursa Major (Ursa Mare). Stelele care formează un patrulater reprezintă „carul”, iar cele trei aproape aliniate compun „oiștea” carului. Înspre sud-vest găsim steaua Antares care reprezintă „inima” scorpionului (Scorpius). Cleștii scorpionului sunt formați de trei stele aflate la vest de Antares, iar coada, sub forma literei „S”, se vede înspre sud numai din locurile unde orizontul sudic este liber. La sud-est, aproape de orizont, întâlnim o stea singuratică. Este Fomalhaut („gura peștelui”) din constelația Pisces Austrinus (Peștele Austral). La est se vede marele pătrat al constelației Pegasus, urmat de Andromeda, semn că toamna este aproape. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Fenomene astronomice în luna august 2024
Anul acesta în luna august vor avea loc în premieră foarte multe evenimente astronomice importante! Se vor produce nu mai puţin de trei ocultaţii, fenomene de altfel care au loc destul de rar, toate vizibile şi din ţara noastră.
Startul fenomenelor astronomice importante va fi dat de maximul curentului de meteori Perseidele, cunoscut sub denumirea populară de „Ploaia de stele căzătoare”. În realitate stelele obişnuite de pe cer nu cad! Dâra luminoasă pe care o vedem pe cer provine de la corpurile mici (meteoroizi), ce vin cu viteză mare din spaţiu, şi „ard” în atmosfera superioară a Pământului. Anul acesta maximul curentului de meteori Perseidele va avea loc pe 12 august, ora 19:00. Din experienţă ştim că cei mai mulţi meteori vor putea fi observaţi în a doua parte a nopţii, 12 spre 13 august.
În dimineaţa zilei de 15 august va fi vizibilă o conjuncţie strânsă dintre planetele Marte şi Jupiter. Conjuncţia este un fenomen aparent, cele două planete par aproape una de alta, în realitate distanţa este foarte mare. În dimineaţa amintită Marte şi Jupiter vor putea fi observate împreuna în acelaşi câmp vizual al telescopului (recomad folosirea unui telescop cu focala mică şi a unui ocular de câmp larg).
În dimineaţa zilei de 21 august 2024, la jumătate de oră după răsăritul Soarelui se va produce un fenomen astronomic destul de rar: Luna va oculta planeta Saturn. Cu alte cuvinte, Saturn va fi acoperit aparent de către satelitul natural al Pământului. Din ţara noastră vom observa doar intrarea planetei în spatele Lunii. Fenomenul va fi vizibil doar prin telescop. Luna va fi destul de jos, spre orizontul sud – vestic.
În noaptea următoare pe 22 august 2024 va avea loc o altă ocultaţie! De data aceasta Luna va acoperi aparent planeta Neptun. Fenomenul se va observa în întregime din ţara noastră, începând cu ora 0:34.
În dimineaţa zilei de 26 august 2024 va avea loc ocultaţia dintre Lună şi roiul deschis de stele Pleiadele.
În încheiere vă invit să admiraţi cerul din dimineaţa zielei de 28 august 2024, cand Luna va ajunge din nou în zona planetelor Marte şi Jupiter.
Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii august, sunt la pagina calendar astronomic.
Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf / Şef Secţie „Ştiinţele Universului şi ale Vieţii”
Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad