Aspectul cerului în luna februarie 2026
În luna februarie avem posibilitatea să observăm chiar de la începutul crepuscului de seară, constelaţiile cerului de iarnă. Este perioada din an în care constelaţiile şi obiectele „deep sky” specifice anotimpului rece pot fi cel mai bine observate. Februarie este cea mai scurtă lună din an şi ultima din iarna calendaristică. În această perioadă, constelaţia Orion se află seara sus pe cer la culminaţie. Mai jos, spre sud – est se află strălucitoarea stea Sirius. Aceasta este strălucitoare datorită faptului că emite de 23 de ori mai multă lumină decât Soarele şi este relativ aproape de noi (8,6 ani lumină).
De la latitudinile noastre, Sirius este cea mai apropiată stea care se vede cu ochiul liber. Face parte din constelația Canis Major (Câinele Mare). Privit pe hartă și pe cer, Canis Major pare un cățel care stă pe labele din spate și poartă la zgardă steaua Sirius. La stânga sus de Sirius se află o altă stea strălucitoare: Procyon, din constelația Canis Minor (Câinele Mic). Aceste două constelații reprezintă pe cei doi câini de vânătoare ai lui Orion. Comparați steaua Betelgeuse (umărul stâng al lui Orion) cu Sirius și Procyon, și veți vedea că au culori diferite. Betelgeuse este portocalie, Procyon alb-gălbuie, iar Sirius albăstruie. Spre nord-est întâlnim constelația Ursa Major (Ursa Mare), care revine pe cerul de seară. Ceea ce vedem ușor pe cer este de fapt o parte din constelație, șapte stele care poartă numele de „Carul Mare”, care în această perioadă stă cu oiștea în jos. Spre est răsare Leo (Leul) împreună cu steaua Regulus, o constelaţie a cerului de primăvară. Tot în zonă se găseşte şi constelaţia Hydra. Cea mai strălucitoare stea se numește Alphard. În limba arabă numele stelei înseamnă „cea singuratică”. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Fenomene astronomice în luna februarie 2026
Începutul lunii februarie va fi marcat de prezența Lunii pe cer, seara, Luna Plină având loc chiar în noaptea de 1 spre 2 februarie 2026.
Singurul fenomen astronomic deosebit din această lună va fi eclipsa inelară de Soare din 17 februarie 2026. Magnitudinea eclipsei va fi de 0,963. Eclipsa nu va fi vizibilă din România.
În animația de mai jos se poate observa mișcarea conurilor de penumbră și antumbră ale Lunii (antumbra fiind reprezentată prin punctul mic roșu) pe suprafața Pământului.
În banda de inelaritate, Soarele nu va fi acoperit în întregime; la faza maximă, acesta va fi vizibil sub forma unui inel, de aici și denumirea de eclipsă inelară. De o parte și de alta a acestei benzi, eclipsa va fi una parțială.
Banda de inelaritate va traversa doar Antarctica. Fazele parțiale vor fi vizibile și din sudul Americii de Sud (Argentina și Chile) și din sudul Africii (Africa de Sud, Mozambic și Madagascar).
Alte fenomene astronomice în luna februarie 2026
Pe la jumătatea lunii februarie începe să fie vizibilă, seara, spre orizontul vestic, planeta Venus, cunoscută și sub denumirea populară de „Luceafărul”. Planeta Venus va putea fi observată cu greu, pentru că va fi foarte jos, în lumina crepusculului de seară. Un moment potrivit ar fi pe 18 februarie, când în zonă se va afla și Luna. Tot în perioada respectivă va putea fi observată și planeta Mercur. Pentru observarea fenomenului, vă recomand să folosiți un binoclu și să mergeți într-o zonă înaltă, cu orizontul vestic cât mai liber.
Planeta Saturn se va mai putea observa seara, spre orizontul sud-vestic. Luna va fi în apropiere în seara zilei de 19 februarie 2026. Lângă Saturn se află și planeta Neptun, aceasta nefiind vizibilă decât printr-un telescop destul de performant.
În luna februarie mai trebuie să știți că planeta Jupiter se va putea observa în condiții excelente aproape toată noaptea. Va fi vizibilă începând cu lăsarea întunericului, spre orizontul nord-estic, în dreptul constelației Gemeni, urcând foarte mult pe cer spre miezul nopții.
Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii februarie 2026 sunt la pagina calendar astronomic.
Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf / Şef Secţie „Ştiinţele Universului şi ale Vieţii”
Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad