În fiecare an, luna august este cunoscută ca fiind cea mai potrivită pentru iubitorii cerului nocturn. Este momentul când se organizează foarte multe ieşiri la observaţii astronomice în afara oraşului, în star party-uri şi tabere de astronomie. În august durata nopţilor începe să crească, ceea ce oferă un avantaj la observaţiile astronomice. În această lună putem să admirăm cel mai bine cerul de vară, cu constelaţiile sale specifice, brăzdate de Calea Lactee.
Triunghiul de vară, compus din stelele Altair, Vega și Deneb, se află sus pe cer. Cele trei stele strălucitoare se află la 16, 25 și 3000 de ani lumină de noi, iar luminozitățile lor sunt de 12, 61 și 300.000 de ori mai mari decât a Soarelui. Aproape de centrul triunghiului se află steaua Albireo care reprezintă capul lebedei (Cygnus). Gâtul lung al acesteia se continuă înspre nord -est, coada fiind steaua Deneb. Aripile lebedei pornesc de la steaua gamma înspre est și nord-vest. Spre vest întâlnim steaua Arcturus, care se află din ce în ce mai aproape de orizont. Înspre nord-vest, nu foarte departe de orizont, găsim stelele Carului Mare, o parte din constelația Ursa Major (Ursa Mare). Stelele care formează un patrulater reprezintă „carul”, iar cele trei aproape aliniate compun „oiștea” carului. Înspre sud-vest găsim steaua Antares care reprezintă “inima” scorpionului (Scorpius). Cleștii scorpionului sunt formați de trei stele aflate la vest de Antares, iar coada, sub forma literei „S”, se vede înspre sud numai din locurile unde orizontul sudic este liber. La sud-est, aproape de orizont, întâlnim o stea singuratică. Este Fomalhaut („gura peștelui”) din constelația Pisces Austrinus (Peștele Austral). La est se vede marele pătrat al constelației Pegasus, urmat de Andromeda, semn că toamna este aproape. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Tot în luna august, avem cel mai cunoscut şi popular curent de meteori: Perseidele, cu maximul de activitate în fiecare an, în jurul datei de 12 – 13 august.
Perseidele au perioada de activitate în intervalul 17 iulie – 24 august şi momentul maxim din anul acesta va fi în dimineaţa zilei de 13 august, între orele 9:30 şi 12:00. Mai multe detalii despre Perseide, găsiţi pe site-ul Organizaţiei Internaţionale de Meteori.
Perseidele au la origine trecerea la periheliu a cometei 109 P – Swift-Tuttle. Perioada orbitală a acestei comete este de 130 de ani. Ultima trecere la periheliu a cometei 109 P – Swift-Tuttle, a fost în anul 1992. Originea curenţilor meteorici este de natură cometară. Primul care a precizat legătura dintre comete şi curenţii meteorici a fost astronomul italian G. Schiaparelli, care a demonstrat prin calcul că Perseidele au aceeaşi orbită ca şi cometa Swift-Tuttle. Este posibil ca şi ciocnirile dintre asteroizi sau unele erupţii puternice de pe planetele gigante să fie surse ale curenţilor de meteori.
Curenţii meteorici, mai poartă denumirea populară şi de „ploaie de stele căzătoare”. Denumirea are ca sursă de inspiraţie, un punct luminos, ca o stea, ce pare că se desprinde de pe bolta cerească deplasându-se cu mare viteză, timp de câteva clipe, după care se stinge. În realitate sunt fragmente de corpuri interplanetare de dimensiuni foarte mici, ce pătrund în atmosfera Pământului şi ard în întregime prin frecarea cu aerul. Dacă corpul respectiv este suficient de mare, lasă o dâră luminoasă şi chiar o explozie, ce poartă denumirea de bolid.
Cu ocazia Perseidelor, în noaptea de 12 spre 13 august 2015, Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, va avea un program special de observaţii astronomice cu publicul.
Activitatea va debuta pe 12 august, la ora 20:30, cu o conferinţă despre curenţii meteorici şi de la ora 21:00 până spre dimineaţă, ora 4:00, Observatorul Astronomic va fi deschis pentru public. Preţul biletului va fi 2 lei de persoană.
Se vor realiza observaţii astronomice prin instrumentele optice din dotare, la diferite corpuri cereşti, cum ar fi planeta Saturn, dar şi la principalele stele şi obiecte „deep sky”, vizibile pe cerul de vară. În acelaşi timp, se va difuza filme documentare de astronomie în sala astroclubului „Perseus”, din incinta observatorului astronomic.
Alte fenomene astronomice în luna august, găsiţi pe AstroBârlad, la pagina calendar astronomic.
Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad