Cerul lunii iunie ne aminteşte că anotimpul de vară este aproape (în special la vara astronomică), şi cu acest prilej începe sezonul de observaţii astronomice. Cerul se poate observa pe tot parcursul anului, dar perioada cuprinsă între lunile iunie şi august este mult mai potrivită pentru astronomi. Vremea devine din ce în ce mai plăcută pentru observaţii astronomice, dar şi pentru tabere de astronomie.
Aspectul cerului în această lună este predominat spre sud-est, est şi nord-est de prezenţa constelaţiilor specifice anotimpului de vară. Cele mai cunoscute sunt Lebăda, Lira, Vulturul, iar cele mai strălucitoare stele din cele trei constelaţii amintite formează o configuraţie numită “triunghiul de vară” (format din stelele Vega, Deneb şi Altair). În acelaşi timp spre sud şi sud-est mai sunt vizibile constelaţiile cerului de primăvară ce apun din ce în ce mai devreme, pe măsură ce ne apropiem de finalul lunii. Cele mai importante constelaţii ale cerului de primăvară sunt: Boarul cu steaua Arcturus ce se observă sus pe cer aproape toată noaptea, spre sud-vest găsim constelaţiile Hidra, Fecioara, spre vest Leul. În lumina crepuscului de seară se mai observă câteva constelaţii ale cerului de iarnă, cum ar fi Gemenii spre nord – vest. Pe teritoriul acestei constelaţii se găseşte planeta Jupiter, vizibilă ca o stea strălucitoare la nivelul orizontului. Luna iunie este ultima lună când Jupiter mai este prezent pe cerul de seară. Încet, încet, Jupiter se apropie de întâlnirea cu Soarele (în conjuncţie), undeva pe la finalul lunii iulie şi ulterior prin august va reapare pe cerul de dimineaţă. Pe parcursul lunii iunie pe cerul de seară se vor mai observa alte două planete, Marte spre sud – vest în constelaţia Fecioara, nu departe de planeta Saturn în Balanţa spre sud.
Cerul de vară mai este cunoscut şi datorită diversităţii obectelor “deep sky” (roiuri de stele, galaxii, nebuloase). Cel mai important şi cunoscut obiect este roiul globular Messier 13, situat de pe teritoriul constelaţiei Hercule. Acest roi conţine sute de mii de stele, concentrate într-o zonă relativă mică din spaţiu, la o distanţă de 25.000 ani lumină de noi.
Recent, am reuşit cu ajutorul telescopului principal al Observatorului Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad să realizăm o frumoasă imagine cu roiul globular M 13. Imaginea este formată din 65 de cadre a câte 30 secunde expunere fiecare. S-a folosit filtre de culoare (LRGB) pentru a reda o imagine color. Mai multe informaţii despre dotarea Observatorului Astronomic găsiţi pe acest site, la secţiunea Observator Astronomic.
Trebuie să mai precizez că în luna iunie, mai exact pe data de 21, va avea loc solstiţiul de vară. Momentul marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică, fireşte în emisfera sudică situaţia este inversă (iarnă). În ziua solstiţiul de vară, Soarele are altitudinea maximă la culminaţie, pentru latitudinea medie a țării noastre 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopții fiind de numai 8h 28m. Din acelaşi motiv și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor “nopți albe”. După momentul solstiţiului de vară, durata zilei începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni până la solstiţiul de iarnă. Mai multe informaţii despre solstiţiul de vară sunt pe site-ul Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”.
De asemenea, mai multe informaţii despre principalele fenomene astronomice ale lunii iunie le găsiţi la pagina calendar astronomic de pe acest site.
Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad
